Nota 10
Rezumate, comentarii, caracterizări de personaje.
Regulile Nota 10:
1. Să fie cool.
2. Să fie ca un film bun (povestit bine).
3. Să fie în româna vorbită.
4. Să nu conțină nimic din comentariile de pe net.
VIDEO: https://www.youtube.com/playlist?list=PLPWkGvNT8OWCioRaKqKixZdCH3MRLoAI4
Locul în care noi învățam pentru tine. Tu poți face cu timpul tău ce vrei, noi învățăm și cititm tot ce n-ai tu chef. Apoi îți povestim succint și organizat. Ține minte informațiile de aici și examenul la română este trecut cu brio. Sau: dacă ești interesat de evoluția ta și de propria dezvoltare, vei înțelege că aceste rezumate sunt un mod care să te facă să gândești cu propriul tău cap. Nu al profesorului de la clasă, nu al meditatorului. Este aberant să înveți pe dinafară comentarii, oricât de bune ar fi ele. Este important să gândești pentru tine, să poți exprima idei coerent. Adică, dacă primești un text la prima vedere, să îl poți descifra fără probleme. Ceea ce îți oferim la Nota 10 este un mod de abordare care sperăm să te inspire.
Noi nu copiem idei.
Citim, ne gândim, scriem. Investește cinci minute și vei lua minim șapte la examen. Sau, vei găsi o variantă prin care tu să gândești și să formulezi idei. Win-win!
Nota 10
Ciuleandra - Liviu Rebreanu
Evident, totul trebuie așezat în contextul epocii. Adică, așa era pe atunci, acum este altfel. Totuși, evenimentul declanșator al poveștii de iubire – atracția boierului Puiu pentru copila țărancă, Mădălina – are la bază o formă de sclavie. O fată de 14 ani este vândută pe bani ca să devină nevastă. Mama fetei, ca o stăpână veritabilă, negociază prețul și își vinde proprietatea. Adică odrasla.
Nota 10 este locul in care noi invatam pentru tine. Iti povestim succint si organizat subiectele de la limba romana. Examenul de bacalaureat devine foarte simplu. Adio, bac!
Bine ai revenit la NOTA 10. Locul în care noi învățăm pentru tine. Tu fă ce vrei cu timpul tău, noi învățăm si cititm tot ce n-ai tu chef, apoi îți povestim succint și organizat. Ține minte informațiile de aici și examenul e ca și rezolvat. Adio, bac!
Despre autor
Fii atent, romanul din episodul de azi este chiar bun. Ți-l recomand, are tot ce-i trebuie: o crimă pasională, iubire, dramă, tensiune, răzbunare. În plus, este destul de scurt, îl spulberi în câteva ore.
Liviu Rebreanu era dibaci. Dincolo de faptul că a scris unele din cele mai citite romane din țara noastră, a fost Preşedintele Societății Scriitorilor Români, directorul Teatrul Naţional din Bucureşti, vicepreşedintele Radiodifuziunii Române și directorul mai multor publicații literare. Dincolo de asta, omul a făcut închisoare. Ba chiar de două ori. Nimic grav, indisciplină în armată, dar tot într-o celulă a locuit. Ceea ce înseamnă că era în cunoștință de cauză atunci când a scris Ciuleandra.
În afara faptului că romanul este foarte bun, are o mare hibă. Ii lipsește ceva. Ce anume? Îți spun imediat, pentru că informația asta o să îți aducă cel puțin jumătate de punct în plus. Dacă o vei folosi, o să facă diferența dintre un patru curat și cinciul de mila. Glumesc, ha-ha. Sau nu. 3, 2, 1 – pornim
Titlul romanului
Indiferent cât și unde cauți, nimeni nu știe cu exactitate ce înseamnă ciuleandra. Da, este un cântec și un dans. O să îți spună internetul că termenul are legătură cu ciulinul, co geto-dacii, cu simboluri străvechi. Adevărul este că nimeni nu are habar, totul este învăluit în mister. Ceea ce înseamnă, ghici ce? Că poți inventa o teorie a ta, bazată pe cele scrise în roman, și să ai dreptate. Să dovedești profului că ai creativitate, iar asta are o bază solidă. Iată câteva exemple:
La Rebreanu, dansul și iubirea se contopesc cu viața și nebunia, devenind o singură entitate. Ciuleandra se dansează pe cerc, totul devine din ce în ce mai rapid. Dacă nu știi să stăpânești viteza, pierzi controlul și o iei razna, exact cum face personajul central. Scapi motocicleta în decor. Sau îți ucizi nevasta fără nici un motiv real.
Dacă îți place mitologia, poți să amintești de șarpele legendar Uroboros, care își mănâncă propria coadă și se transformă în cerc. Adică în ceva fără început și sfârșit, în ceva infinit. La fel ca iubirea autentică. Sau ca nebunia. Dansul Ciuleandra șerpuiește pe cerc, iar capul înghite coada la nesfârșit. Ai prins ideea, poți dezvolta pagini întregi.
Hiba romanului
Evident, totul trebuie așezat în contextul epocii. Adică, așa era pe atunci, acum este altfel. Totuși, evenimentul declanșator al poveștii de iubire – atracția boierului Puiu pentru copila țărancă, Mădălina – are la bază o formă de sclavie. O fată de 14 ani este vândută pe bani ca să devină nevastă. Mama fetei, ca o stăpână veritabilă, negociază prețul și își vinde proprietatea. Adică odrasla.
Tăietură, salt înainte câțiva ani.
Mădălina este ucisă cu bestialitate de soțul ei. Ce face fostul proprietar? Adică mama? Plânge și regretă? Nu! Vine să ceară despăgubire. Adică alți bani. Nu prea contează că progenitura e moartă, ea vrea mai mulți bani.
Hiba romanului? Această latură, a sclaviei, nu este deloc explorată. E doar enunțată. În contextul epocii, poate, era normal să fie așa. Nimic de comentat. Însă, la nivel psihologic, etic și sufletesc – Rebreanu ratează un ocean întreg, rămas neexplorat.
Rezumatul scurt
Un criminal caută să scape cu ajutorul celui mai mare rival al său.
Tema romanului
Tema este nebunia. Alienarea. Degradarea sănătății mentale. Cumva, chiar de aici începe totul. Fără nici un motiv, un bărbat își ucide soția. Cred că nici un om sănătos la cap nu devine criminal din senin, fără să aibă o justificare. Deci, omul deja este predispus la pierderea lucidității. Ca să scape de crimă, se internează în ospiciu, astfel încât să joace cartea nebuniei temporare. Ha! Ghinion, vineri 13, găleata goală și pisica neagră la un loc. La balamuc, înnebunește de-a binelea.
Personajele principale
Puiu Faranga – un tânăr aristocrat, infidel și superficial, care își ucide soția fără nici un motiv.
Mădălina (Madeleine) – soția lui Puiu. Țărancă la origine, este transformată în doamnă de societate (la suprafață). A fost vândută ca o sclavă de mama ei.
Doctorul Ursu – medicul de la sanatoriu. Rivalul lui Puiu, fiind cel care o iubea în satul de baștină, înainte s-o cumpere familia Faranga.
Policarp Faranga – tatăl lui Puiu. Un aristocrat mincinos și fățarnic, care nu ia atitudine în nici o direcție: nici nu își salvează fiul decis, până la capăt, nici nu face ceea ce trebuie din punct de vedere legal sau moral.
Andrei Leahu – gardianul care îl păzește pe Puiu. Un țăran, om simplu, construit de autor în antiteză cu cel pe care îl păzește – sofisticatul și falsul Puiu.
Conflictul principal
Are două paliere, ambele pornind din același loc. Primul este planul extern, acolo unde Puiu Faranga se confruntă cu medicul Ursu. Scopul criminalului este evident – să scape de închisoare. Fiind un personaj misterios, scopul doctorului nu este foarte limpede. Ar putea fi atât răzbunarea (Puiu Faranga este cel care i-a furat iubita din tinerețe și care acum a ucis-o), cât și îndeplinirea misiunii sale de medic – adică să vadă exact care este starea de sănătate a rivalului său și să respecte deontologia profesională.
Al doilea plan este cel intern. Conflictul din mintea lui Puiu Faranga. Între ceea ce gândește și ceea ce simte. Între sănătate și nebunie. Între ceea ce vrea și ceea ce poate. Între el și restul lumii. Între superficialitate și esență. Iar lista poate continua mult, această zonă fiind extrem de bine dezvoltată de Rebreanu în romanul său.
Rezumat
Puiu Faranga, fiul politicianului Policarp Faranga, își omoară soția, pe Mădălina. Tatăl vrea să-l salveze pe Puiu și-l internează într-o casă de nebuni. Aici este investigat de medicul Ursu și păzit de gardianul Leahu. Discuțiile merg în paralel, atât între criminal și medic, cât și între Puiu și paznic. Tânărul Policarp trece prin diverse etape. Inițial crede că este nevinovat și că va fi eliberat. Ajunge să trăiască o adevărată dramă și să găsească în amintirea Mădălinei singura alinare. La un moment dat, are o discuție cu gardianul, pe care îl întreabă dacă știe Ciuleandra, iar acesta îi spune că a trecut și el printr-un moment asemănător, fiind gata să-și omoare soția. Ciuleandra va deveni motorul care va accentua nebunia lui Puiu.
Pe Mădălina a cunoscut-o într-un sat din Argeș, la horă, când aceasta avea paisprezece ani. Se îndrăgostește de ea și o cere de soție. De fapt, tatăl lui o cumpără de la mamă. Mădălina este luată la București, pleacă la studii în străinătate și devine Madeleine.
Puiu află că doctorul Ursu o cunoscuse pe Mădălina, fuseseră vecini și copilăriseră împreună. Doctorul o iubise pe fată, ba chiar trebuia să o ia de nevastă la terminarea facultății. Dar atunci a apărut Puiu Faranga și fata a fost căsătorită cu el împotriva voinței ei. În febra nebuniei, Puiu îi mărturisește că el a iubit-o pe Mădălina, atât de mult încât a omorât-o. În camera lui de la ospiciu, criminalul începe să fredoneze melodia Ciuleandra și să joace în ritmul ei. Puiu declară că nu este nebun și vrea să își ispășească pedeapsa cuvenită, la închisoare. Îl atacă pe doctor.
Finalul este cu bătrânul Faranga, care află că fiul său a înnebunit de-a binelea și că nu are nici o șansă de revenire.
Despre roman
În 1927 Liviu Rebreanu a spus că nebunia, sănătatea minții, l-a urmărit timp îndelungat ca romancier. A dorit să dezvolte această temă generoasă. A scris o nuvelă, Nebunul. În 1924 a descoperit această scriere printre încercările sale nepublicate, ce avea la bază un caz real. La sfârșitul anului 1926 a abordat subiectul în profunzime, iar în primăvara anului 1927 deja redacta prima versiune a romanului Ciuleandra. Fanny Rebreanu, soția romancierului, este cea care a consultat tot felul de registre de botez pentru a găsi un nume potrivit eroinei centrale. Romanul Ciuleandra merge în alte direcții decât nuvela Nebunul.
Concluzie
Ciuleandra este un roman psihologic, o abordare a luptei cu obsesia. Este, de asemenea, un argument în favoarea frumuseții și profunzimii folclorului românesc. Iar acest episod din Nota 10 este un argument în favoarea lecturii. Acest roman este excelent, merită să-l citești. Mă rog, dacă nu ai chef, rezolvăm noi. Citim, și apoi expunem aici tot ce trebuie, astfel încât să poți spune răspicat: Adio, bac! La bună și veselă reauzire!